Interviu cu Mihaela Feodorof

Dupa ce am facut cunostinta intr-o tabara CROS,  i-am scris un mesaj in care i-am propus sa ne intalnim sa ii adresez  cateva intrebari curioase despre viata ei.  I-a placut atat de mult interviul incat a scris un articol despre mine vazandu-ma ca o viitoare Eugenia Voda. De aici au pornit colaborari pe cateva proiecte si in prezent este mentor in cadrul Programului de Mentorat din AIESEC Bucuresti, pe care il coordonez.

Mihaela Feodorof, caci despre ea e vorba, a raspuns pozitiv propunerii de a povesti public despre experientele ei legate de cariera si parcurs profesional si va invit sa cititi cel de-al doilea interviu din serie, integrate pe blog in categoria “Interviuri”.

1. Într-o lume a funcțiilor și titlurilor, aproape că nu mai știm cine sunt și cu ce concret se ocupă oamenii pe care îi cunoaștem. Te rog să îmi spui ce scrie pe cartea ta de vizită și mai ales, care sunt responsabilitățile pe care le ai într-o zi de lucru.

Mi-ai citit gandurile:) Abia asteptam sa pot povesti cum am traversat acest capitol din viata mea profesionala.

Acum 5 ani, pe cartea mea de vizita era o sigla a unei multinationale si titulatura de director de Recrutare si gestiunea carierei (pentru 9000 de oameni). Muncisem mult ca sa ajung la ea. Pana intr-o zi cand am realizat ca nu are nicio importanta ce scrie pe cartea mea de vizita si ca imi doresc sa pot schimba asta. Am lucrat un an la acest proiect personal, pana cand am simtit ca ma pot prezenta Mihaela Feodorof  si atat.

Astazi, dupa aproape 4 ani de cand mi-am construit propria companie, pe cartile mele de vizita scrie Owner al Yourway Counseling, Executive Coach si Business Consultant. Toate aceste activitati ma reprezinta.

Ziua mea de munca se imparte intre  rolurile enumerate mai sus: coordonator al activitatii Yourway Counseling, promovarea serviciilor de evaluare pentru minori si a atelierelor de dezvoltare. Pentru piata studentilor pe care activam, ma bucur de fiecare data cand le pot fi de folos sustinand workshop-uri pe tema dezvoltarii personale, angajabilitati sau le fiu mentor. Iar o zi de lucru uzuala are intotdeauna in agenda macar o sesiune de executive coaching: este rolul meu preferat. Consultantul din mine iese la iveala de fiecare data cand identific la clientii mei din business nevoi pe care pot sa le acopar, cum ar fi cele de design organizational, programe de talent management sau eficientizare de resurse, mai ales umane.

Nu am o alta explicatie decat ca ceea ce fac mi se potriveste ca o manusa. Si am concluzionat nu o data, ca am facut in viata mai mult ceea ce am vrut decat ceea ce a trebuit. Asa ca-mi urmez drumul, orice ar insemna acest lucru si de acum incolo.

Pentru primul job a fost mult mai simpu decat iti imaginezi, pentru ca pe vremea aceea orice absolvent de liceu sau facultate primea o repartitie la un loc de munca. Se complicau un pic lucrurile atunci cand cautai un transfer:). Abia la al treilea job, cand eram deja in anul doi de facultate am dat primul interviu si am trecut printr-un proces de recrutare. N-as fi avut nicio sansa la acel job daca nu eram studenta la Litere, (Romana-Engleza), in conditiile in care postul era intr-o banca, in departamentul de HR. Cunostintele de morfologie engleza au fost singurele care mi-au sustinut candidatura.

4. Ce vezi cand priveșți în urmă la cei 16 ani de activitate într-o corporație? 

Un parcurs profesional care nu a fost intamplator. Multe, foarte multe intrebari pe care mi le tot puneam: “Ce caut eu aici?” Asta era intrebarea de baza, pentru ca foarte multi din jurul meu si-o puneau. O studenta la Litere în sistemul bancar, era lucru rar pe atunci. Nimeni nu vedea o evolutie profesionala din aceasta perspectiva. Apoi, “Pana cand o sa lucrez aici?”, “Cu ce fac eu diferenta?”, “ Ce vreau sa mai invat ca sa-mi castig locul in echipa?” Si tot asa, pana in 2009 cand am decis ca drumul meu este clar unul diferit de al oricarei corporatii, din postura de angajat. Alesesem sa-mi dovedesc utilitatea din perspectiva consultantului. Si sa-mi incerc fortele pe mai multe industrii decat cea in care imi crescusem competentele.

Prima caracteristica care imi vine in minte este eficienta maxima,  faptul ca-mi pot gestiona singura timpul, activitatile in care ma implic, rolurile pe care mi le asum pentru fiecare din pietele pe care activez ca antreprenor, imi da un sentiment de implinire la sfarsitul fiecarei zile de munca. Iar daca am vreo nemultumire, ma uit in “oglinda”, respir adanc de cate ori am nevoie si caut sa ma repozitionez cat pot de repede.

6. Cum ai descrie piața muncii în România in momentul acesta?

Diferita, animata din perspectiva modului in care forta de munca se poate plia ca sa-I faca fata. Cred ca pe aceasta piata isi gasesc de lucru persoanele flexibile, adaptabile si curajoase, care cauta sa se dezvolte in sensul propriu, al acceptarii schimbarii.

7. Cum ar trebui sa se pregătească studenții și proaspeții absolvenți pentru a găsi un loc de muncă în domeniile pe care și le doresc?

Nu cred, ci am dovada reusitei lor, a acelor studenti sau proaspat absolventi care nu au asteptat sa-si gaseasca un job, ci au facut lucruri care sa-i recomande pentru a deveni angajabili. Orice experienta, de la proiecte de voluntariat pana la internship-uri, scoli de vara sau traininguri, spune ceva despre potentailul tau. Asadar, invitatia mea catre toti cei cre isi doresc sa le fie recunoscuta plus valoarea este aceea de a se implica in  activitati care le fac placere, din care pot invata lucruri noi despre ei si ceilalti.

Mi-ar aduce o mare bucurie sa stiu ca amintirile rascolite si puse in aceasta poveste pot fi de folos celor care isi cauta locul profesional potrivit:)

Aici am scris motivatia proiectului.