Astăzi s-a mai sfârşit un curs: Oral Presentation in English. Am avut ultima prezentare din cele 7 pe care cursul le cere. A durat 15 minute şi am ales să vorbesc despre 10 obiective îndeplinite în experienţa Erasmus. Acum 4 luni, când am ajuns în Suedia, mi-am zis: “Roxana, eşti într-o ţară grozavă, educaţia este aşa cum îţi doreşti, iar aici sunt oameni din toate colţurile lumii. Bucură-te de asta cât poţi de tare! Sunt doar 4 luni şi jumătate. ” Am fost conştientă de faptul că experienţa de trăire în Suedia este un dar preţios şi mi-am promis să iau cât mai mult din el. Încă e lipită pe uşă o pagină care spune: ” If we were aware of the fact that time limited is, we would do more and better things in life. ” Cu aceste gânduri am început noul capitol de viaţă din Falun şi pentru că am învăţat că lucrurile nu se întâmplă dacă rămân doar în minte, am luat pixul şi am scris în jurnal care îmi sunt visurile pentru următoarele 4 luni şi jumătate.
Mai sunt 12 zile până experienţa se termină, dar simt că e momentul pentru retrospectivă, mai ales după ce cursul meu preferat s-a încheiat şi el. Aşadar, ce dorinţe mi-am pus în minte în experienţa din Suedia?
1. Scrie frecvent în jurnal! Această dorinţă a apărut ştiind că lucrurile nescrise se uită, iar eu aş vrea să îmi amintesc atât de multe momente de aici . Scrisul este pentru mine şi un proces terapeutic; sunt faţă în faţă cu gândurile, trăirile, experienţele mele şi încerc să le înţeleg, să le dau sens sau să le fac să se întâmple. În tot acest timp am început şi aproape terminat 2 jurnale, în care s-au acumulat până aseară 392 de pagini de poveşti.
2. Fii implicată 100% în activitatea academică ! Această dorinţă a apărut după frustarile de la sfârşitul semestrelor când simţeam că nu am acumulat nici cunoştinţe noi, nici abilităţi, am lipsit la multe cursuri, 10 examene bat la uşă, ceea ce reprezenta, desigur, o sursă de depresie. Ei bine, aici mi-am promis că voi fi implicată cât pot de mult: că voi participa activ la cursuri şi seminarii, că voi lucra toate temele şi voi citi toate cărţile. Într-adevăr, mi-am respectat în foarte mare măsură toate acestea. Am învăţat si citit mai mult decât am făcut-o într-un an şi jumătate în România, dar pentru asta le sunt recunoscătoare şi profesorilor care au contribuit cu entuziasm, energie şi informaţii relevante şi excelent- transmise. Iar acestea vin de la cel mai dificil student pe care îl cunosc.
3. Întâlneşte oameni grozavi şi descoperă-i! Ştiind că locuiesc într-un campus cu câteva sute de studenţi din zeci de ţări, m-am gândit că e păcat să nu povestesc cu ei. Şi sunt bucuroasă acum să îmi amintesc conversaţii de suflet cu oameni din Spania, Iran, China, Italia, Polonia şi Letonia. Uneori, o conversaţie frumoasă face mai mult decât orice. Am cunoscut oameni faini la petreceri, ieşire în oraş, picnic, barbeque, karaoke şi cu ocazia asta mi-am învins o veche frică de a comunica cu oameni necunoscuţi.
4. Fă o mulţime de fotografii! Şi am făcut ! Folderul “Suedia” conţine 3300 de poze. Dorinţa mea de a surprinde momentele in imagini vine dintr-o altă frică de a pierde amintiri, justificabilă de altfel dacă ştim că memoria de lungă durată nu mă ajută prea tare. Şi uite aşa folosesc aparatul foto care mă aduce aproape de trecut cu fiecare fotografie vizualizată.
5. Împărtăşeşte experienţa pe un blog! Am început să îmi doresc asta când am văzut cum este tratat omul în societatea suedeză, cum se întâmplă şi ce înseamnă educaţia. Mi-am dorit să împărtăşesc fiecare pas din ce se întâmplă în universitate, cum primim feedback-urile de la profesori, ce fel de discuţii sunt la cursuri, cum răspund profesorii abordările unu la unu. Nu am făcut-o atât de mult cât mi-am dorit. M-au oprit o serie de frici, însă sunt recunoscătoare pentru curajul de a publica articolul despre educaţie suedeză în general. De altfel, experienţa de a scrie public m-a făcut să mă gândesc la mulţime de lucruri despre media, comunicare publică şi privată, cărora le voi da de hac curând.
6. Organizează-ţi timpul şi îndeplineşte-ţi obiectivele! Desigur, nu a fost uşor să duc la bun-sfârşit dorinţele. Despre motive pot scrie ore in şir, dar e irelevant acum. Ce am hotărât să fac a fost folosirea tablei din cameră, unde am ataşat aproape în fiecare săptămână o listă cu obiective săptămânale, mesaje motivaţionale sau autosugestii şi imagini frumoase tăiate din revistele suedeze. Şi arătau grozav. Mi-a folosit faptul că le citeam în fiecare zi şi într-un fel mă simţeam forţată să le fac să se întâmple. Bifatul de la finalul săptămânii e un moment plin de satisfacţie interioară.
7. Îmbunătăţeşte engleza şi germana! Deşi eram studentă la o facultate de limbi străine, nu mă simţeam sigură să mă exprim în niciuna dintre limbile pe care le învăţam într-un fel sau altul. Comunicarea la universităţile româneşti nu se poate numi comunicare. Aici nu am avut de ales şi am vorbit; atât cu colegii, cât şi la cursuri, oricât de greu îmi era la început. Şi acum comit greşeli în vorbire, dar aici am obţinut încredere să o fac.
8. Călătoreşte în Suedia şi în afara ei! Când eşti deja un călător, dorinţa de a călători vine natural. M-am plimbat in Uppsala, Stockholm, Borlange, unde am avut şi cursul cel mai drag, în Londra şi o călătorie scurtă acasă. Peste 2 zile plec într-o croazieră în Finlanda, iar în iunie petrec câteva zile în Stockholm. Toate aceste călătorii îmi aduc un lucru important: posibilitatea de a compara stiluri de viaţă, mentalităţi, care provin din educaţie, iar educaţia din sisteme de credinţe şi valori implementate de oameni cu funcţie. Ei bine, Suedia rezonează cel mai bine cu sistemul meu de valori şi credinţe şi faptul că suedezii se simt în concordanţă cu legile, regulile şi întregul sistem suedez, cred că spune ceva despre Suedia.
9. Fi activă şi pozitivă! De ce? Pentru că asta mă face să mă simt bine! Am creat o seară pentru colegii din coridorul meu, numită “Sunday Movie-Night” unde am văzut o dată pe săptămână sau la câteva săptămâni filme inspirationale. Am organizat ieşiri in oraş, la picnic, karaoke şi am participat la petreceri, festivaluri şi carnavaluri. Am dat mai departe idei de organizare a timpului din proprie experienţă şi m-am bucurat să aflu că au mers şi la alţii. Am lipit adesea pe uşă mesaje inspirationale şi unor colegi li se păreau foarte faine.
10. Intervievează oamenii! Această dorinţă a apărut acum câteva săptămâni, când am conştientizat că fotografiile nu mă pot ajută să-mi amintesc cuvintele unor oameni. Cel mai mult îmi doresc să îmi amintesc de educaţia suedeză şi aşa că mi-am făcut curaj să adresez întrebări colegilor de cursuri şi profesorilor, într-un mod formal cu o cameră video şi întrebări pregătite dinainte. Asta după ce am observat că răspunsurile întrebărilor de pe drumul spre şi dinspre facultate îşi pierduseră vocea. Interviul propriu-zis le-a redat-o.
Trăgând linie, nu pot decât să mă bucur că am ţinut cont de vocea care îmi spunea să-mi respect promisiunile către mine însămi, în ciuda altora puternice şi multe care contra-argumentau. Observ că am lucrat cu multe frici şi am devenit aşa bune prietene încât s-au transformat în curaj. Şi nu în ultimul rând, îmi doresc ca aceste obiective îndeplinite în Suedia să aibă un rol important în procesul meu de creştere.
Sunt sigură că încă mai sunt multe experienţe de povestit 🙂 şi că se vor aşeza treptat! Foarte frumos, îmi place ce ai scris şi “wow” – 392 de pagini în jurnal, parcă ar fi o viaţă întreagă!
Iar la partea cu promisiunile, sunt total de acord! Am descoperit de curând că a ne respecta promisiunile faţă de noi înşine este cel mai benefic lucru pe care îl putem face pentru noi.
Felicitari pentru modul in care ai ales sa te dezvolti! Ma bucur ca ai constientizat fricile si ai dentificat remediile pentru fiecare dintre ele:)
Frumos scris ! Poate aceste etape (pasi) pot deveni un mod de viata pentru oricine daca sunt facute cunoscute.